Sistemul bancar islamic

ISTORIA SISTEMULUI BANCAR ISLAMIC MODERN

Primul experiment modern in ceea ce priveste sistemul bancar islamic a avut loc sub acoperire in Egipt, fara a-si promova imaginea si aceasta doar din teama de a nu fi considerat nimic mai mult decat o manifestare a fundamentalismului islamic, privit cu ochi reci si critici de catre regimul politic aflat la putere. Eforturile au fost coordonate de catre Ahmad El Najjar si au imbratisat forma unei banci pentru economii situata in orasul Mit Ghamir, avand la baza redistribuirea profitului. Acest experiment inceput in anul 1963 a durat pana in 1981, timp in care nu mai putin de 9 astfel de banci s-au dezvoltat in tara.

PRINCIPIILE SISTEMULUI BANCAR ISLAMIC

Sistemul bancar islamic urmareste acelasi scop ca si oricare alt sistem bancar, exceptia fiind ca el opereaza in conformitate cu regulile Shariei, cunoscute sub denumirea de Fiqh al-Muamalat (regulile islamice de tranzactionare). Principiul de baza al sistemului bancar islamic consta in redistribuirea profitului (pierderii) si interzicerea riba’ (dobanda). Printre termenii islamici cei mai utilizati se numara redistribuirea profitului (Mudaraba), pastrarea economiilor (Wadia), antreprenoriatul (Musaraka), cost-plus (Murabaha) si leasingul (Ijara).

Intr-o tranzactie ipotecara de tip islamic, in loc de a oferi cumparatorului bani pentru a achizitiona respectivul bun, o banca poate sa-l cumpere de la vanzator si sa-l revanda celui interesat cu un anumit pret profitabil, oferindu-i posibilitatea de a-l achizitiona in rate. Cu toate acestea, pentru faptul ca profitul bancii nu poate fi mediatizat, aceasta nu va percepe niciun fel de penalizari pentru intarzieri la plata. Totusi, pentru a se proteja de riscul neincasarii ratelor, banca solicita constituirea unui depozit colateral la dispozitia sa. Bunurile sau terenul sunt inregistrate pe numele cumparatorului inca de la inceputul tranzactiei. Acest sistem poarta numele de Murabaha. Un altul asemanator este Ijara wa Iqtina, care este asemanator cu leasing-ul imobiliar. Bancile islamice acorda imprumuturi pentru achizitionarea de autovehicule intr-o maniera similara celei expuse (vind autovehiculul la un pret situat peste cel de piata, pastrand dreptul de proprietate asupra sa pana cand imprumutul acordat este incasat).
Exista multe alte procedee asemanatoare utilizate in afaceri. Bancile islamice ofera companiilor imprumuturi cu o rata de indatorare variabila. Rata variabila a indatorarii este stabilita la nivelul rentabilitatii fiecarei companii in parte. Prin urmare, profitul incasat de banca va fi egal cu un anume procent din profitul obtinut de firma. Din momentul in care principalul imprumutului este achitat, activitatea de redistribuire a profitului se opreste la randul sau. Aceasta practica poarta denumirea de Musaraka. Mergand mai departe, Mudaraba semnifica acel capital de investitii apartinand unui antreprenor si care imbraca forma furnizarii de forta de munca, in paralel cu finantarea oferita de banca, astfel incat atat profitul, cat si pierderea sunt impartite. Aceasta conlucrare intre resursa financiara si cea umana oglindeste punctul de vedere islamic conform caruia cel care acorda un imprumut nu trebuie sa fie singurul care sa suporte toate riscurile/costurile unui posibil faliment, ci ele trebuie sa ii vizeze pe toti cei implicati in afacere.

In cele din urma, sistemul bancar islamic se rezuma la afacerile care sunt permise din punct de vedere islamic, excluzand tot ceea ce implica alcoolul, carnea de porc, jocurile de noroc etc. Astfel, sunt acceptate doar acele forme de investitii care au un caracter etic, incurajand moralitatea.

Bancile islamice s-au dezvoltat recent in lumea musulmana, cu toate acestea detinand o pondere destul de redusa in sistemul bancar mondial. Institutii specializate in micro-finantari, precum Grameen Bank.

(http://www.grameen-info.org), fac recurs la practicile conventionale, bucurandu-se chiar de popularitate in unele tari islamice, insa in mod cert nu sunt institutii de tip islamic.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: