Imamul Abu Hanifa

Numele lui este An-nu’man ibn Sabit s-a nascut in anul 80 (Hicri)in orasul Kufe.
Era un barbat inalt, frumos, se imbraca cu haine frumoase si umbla tot timpul parfumat.
Fara indoiala ca Abu Hanife este contemporanul companionilor, ba chiar s-a relatat ca el a intalnit un numar de companioni ca Anes Ibn Malik, Abu Tufeyl Amru bin Wasile si altii.
A copilarit in Kufe intr-o familie musulmana, tatal lui se ocupa de comertul cu haine, meserie pe care a mostenit-o si el.
I-a placut stiinta in special jurisprudenta astfel incat l-a urmat pe marele invatat Hamad ibn Ebi Suleyman si i-a fost elev pana in anul 120 cand Hamad a decedat Atunci el i-a luat locul, la varsta de patruzeci de ani, devenind muftiu in Kufe.
Traia din munca sa, din castigul sau, il adora pe Allah si se inchina lui zi si noapte. S-a relatat ca facea rugaciunea de dimineata cu ablutiunea de la rugaciunea de noapte si citea Quran-ul in fiecare noapte. Spune Iahya ibn Nasr, cred ca citea Quran-ul de saizeci de ori in luna Ramadan.
Era un om de incredere si darnic in ocupatia sa de negustor. Îsi respecta parintii si avea relatii foarte bune cu vecinii sai.
A murit in anul 150 (Hicri), la rugaciunea de inmormantare participand 50 000 de oameni, rugaciune care a avut loc timp de 20 de zile.
A colindat meleaguri multe pentru a invata religia si stiintele sale, a trait in Kufe, a colindat Bagdadul, Basra, Mecca, unde a avut mai mult de 4000 de profesori (unii dintre ei companioni ai profetului).
Stilul lui de a preda era dialogul, punea intrebari elevilor sai si astepta raspunsurile lor. Dialogau impreuna apoi le prezenta si parerea proprie, argumentata prin versete Coranice si prin hadisurile Profetului (Pacea si Binecuvantarea lui Allah fie asupra lui).

S-a relatat ca avea un numar de 700 de elevi, iar cei care-l insoteau si scriau cu el erau 40.
Cei mai de seama dintre elevii lui erau:
1. Zufer ibn El Huzeyl
2. Al Leys ibn Sa’ad
3. Abdulllah ibn El mubarek
4. Abu Yusuf
5. Muhammed ibn El Hasen Es ?eybani
Baza verdictelor lui erau in primul rand Quran-ul , iar in caz ca nu gasea o dovada in Quran, privea in hadisurile Profetului (SAV). Pentru el hadisurile Profetului erau foarte importante, erau baza verdictelor pe care le dadea. Hadisurile pe care le-a relatat el se gasesc in 15 Musned (Carti care contin numai hadisuri), precum si sute de hadisuri in cartile celor doi elevi ai sai Ebu Yusuf si Muhammed.
Imamul Shafii l-a laudat ca fiind un om cu mare putere de convingere.
Un alt mare invatat spune: femeile nu au puterea de a naste un Abu Hanife.
Spune Abdullah ibn El-Mubarek: “Nu am vazut pe cineva mai destept decat Abu Hanife”.
Nu era Abu Hanife un mare scriitor asa cum si scrierea nu era prea raspandita in acele timpuri. Se ocupa mult cu predarea si cu jurisprudenta, asa cum la inceputul carierei sale dialoga cu cei care aveau concepte gresite despre Islam.
Cu toate acestea Abu Hanife a avut timp sa scrie unele carti precum Al Sikhul Akber, carte care are ca tema credinta, asa cum intalnim unele sfaturi scrise catre elevii lui, precum si cartea Profesor si Elev, o scrisoare catre Osman El Bata, precum si alte scrisori si brosuri.
Însa este de ajuns faptul ca el este fondatorul jurisprudentei Islamice precum si un bun predator al ei, iar cartile elevilor lui nu sunt decat o parte din stiinta lui.

Dialogul dintre Abu Hanife si un grup de atei:

A fost chemat Imam-ul Abu Hanife sa participe la o controversa in fata multimii cu unii atei care sustineau inexistenta lui Allah (Dumnezeu). Cand a venit ziua intalnirii s-a adunat lumea impreuna cu ateii, insa Abu Hanife nu mai aparea. Ateii se plictisisera de atata asteptat si crezand ca Abu Hanife nu mai vine incepura sa se faleasca, spunand ca absenta inamicului este o dovada a slabiciunii si a lasitatii lui. Pe cand credeau ca sunt invingatori, aparu Abu Hanife care se scuza spunand:
-A trebuit sa trec un rau ,insa nu am gasit pe nimeni care sa ma ajute si astfel am asteptat…Deznadajduit de aparitia vreunui mijloc de transport am hotarat sa ma intorc acasa…Însa am vazut ca niste scanduri din indepartare veneau singure spre mine; cand au ajuns aproape de mine au inceput aceste scanduri sa se uneasca intre ele pana ce s-a format o barca. Auzind spusele lui Abu Hanife, ateii au spus:
– Abu Hanife, tu razi de noi ? Este posibil ca niste placi de lemn sa formeze singure o barca?
Abu Hanife le-a spus:
– Din aceasta cauza v-ati adunat aici sa ma confruntati…Daca voi nu acceptati ca o barca se poate forma de una singura, cum sustineti faptul ca acest Univers perfect si miraculos cu tot ceea ce cuprinde (cer, pamant, oameni, animale) s-a format de unul singur? Uimiti de spusele lui Abu Hanife, ateii au ramas blocati fara sa poata da nici un fel de raspuns si astfel s-au decis sa devina credinciosi…
Important

Toti cei patru Imami, intemeietorii celor patru mari “mezheb-uri”, Imamul Hanefi, Safii, Hanbeli si Maliki si altii au depus efortul maxim pentru a explica si a face inteles Coranul si Traditia Profetului (Allah sa-l binecuvanteze si sa-l miluiasca) cat mai bine comunitatii musulmane. Sursele de baza al acestor Imami in emiterea de verdicte (Allah sa fie multumit de ei) au fost Coranul Cel Sfant si Traditia Profetului (Allah sa-l binecuvanteze si sa-l miluiasca).
Trebuie inteles ca existenta mezheb-urilor in religia Islamica este o indurare din partea lui Allah Preainaltul pentru aceasta comunitate. Astfel, adeptii acestor patru mezheburi urmeaza acelasi Coran si Sunnah (traditia Profetului) si de aceea nu trebuie sa se faca discriminare intre adeptii diferitelor mezheb-uri. Diferentele dintre aceste mezheb-uri nu trebuie sa constituie un motiv de cearta ci trebuie privite ca pe o indurare a lui Allah Preainaltul, caci El insusi I-a creat pe oameni diferiti.
Toti cei patru Imami nu s-au considerat fara de greseala asa ca au spus: “Daca gasiti in spusele noastre ceva care nu este conform Coranului Cel Sfant si Traditiei Profetului aruncati cu el de perete.” De aceea urmarea oarba fara a cerceta este blamata in Islam.
În concluzie, acesti patru Imami si-au petrecut viata in folosul comunitatii musulmane, pentru ca ei sa-si aplice religia cat mai bine. Este recomandat ca comunitatea musulmana sa le urmeze stiinta pe care ne-au lasat-o fara a fi fanatici si intoleranti cu adeptii celorlalte mezheburi.

El a fost primul care a pus baza jurisprudentei islamice iar cei care au urmat ii sunt datori luipentru stiinta pe care le-a lasat-o, asa cum precizeaza si imamul Shafii.
Relateaza As Samiriyi ca Wekiu ibn El Gerah a spus: eram cu Abu Hanife cand a venit o femeie, care se plangea ca a murit fratele ei, averea lui era de 600 de dinari, iar ea a primit drept mostenire un singur dinar , la care Abu Hanife a intrebat “cine a fost cel care a calculat mostenirea”, iar femeia i-a raspuns, dupa care el a spus: “are dreptate” si a inceput sa o intrebe de mostenitorii fratelui. Nu are fratele tau doua fete? A spus “da”, si mama? A spus “da”, si sotie? A spus “da” si 12 frati si o sora? A spus “da”, la care i-a spus : “dreptul tau este un dinar, deoarece fetele au dreptul la doua treimi, adica 400 de dinari, mama o sesime adica 100 de dinari, sotia 75 iar restul revine fratilor, baietilor cate 2 dinari iar fetei unul. Acesta este dreptul tau”.

Atentie!
Tot ceea ce se va scrie in aceasta brosura saptamanala va avea la baza Coranul Cel Sfant si traditia autentica a Profetului Muhammed (pacea si binecuvantarea lui Allah fie asupra lui). Singurul obiectiv al acestei brosuri este de a documenta comunitatea musulmana in ceea ce priveste religia lor.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: