Femeia ca mama

Primul contact cu o femeie este acela cu al mamei, care suferă în graviditate, naştere, alăptare şi creşterea copilului ei.

Istoria nu prezintă o religie sau un sistem care onorează femeia ca mamă şi pe care o înalţă precum o face Islamul. Islamul laudă femeia în mod repetat, şi aceasta vine direct de la porunca de a venera şi a crede în Unitatea lui Allah. Allah a stabilit ca onorarea mamei noastre să fie o virtute, şi a pus-o înaintea tatălui datorită a ceea ce îndură din cauza sarcinii, naşterii, alăptării şi creşterii copiilor ei. Acest lucru este stabilit şi restabilit în Coran, în capitole multiple, pentru a imprima această noţiune în mintea şi inima copilului precum în versetele următoare:

„Noi l-am povăţuit pe om (să facă bine) părinţilor săi, mama lui l-a purtat, (suportând pentru el) slăbiciune după slăbiciune, iar înţărcarea lui a fost după doi ani, (aşadar): “Adu mulţumire Mie şi părinţilor tăi, căci la Mine este întoarcerea!” (Coran 31:14)

şi

“Noi i-am poruncit omului să le arate bunătate părinţilor săi.Mama sa l-a purtat cu dureri şi l-a născut cu dureri. Purtarea lui şi (până la) înţărcarea lui sunt treizeci de luni. Iar când ajunge în plină putere şi împlineşte patruzeci de ani, zice el: “Doamne, ajută-mă pe mine ca să-Ţi aduc mulţumire pentru binefacerea Ta, cu care Te-ai îndurat de mine şi de părinţii mei, şi să împlinesc o faptă bună care să-Ţi placă! Şi fă ca urmaşii mei să fie oameni buni (evlavioşi)! Eu mă întorc la Tine, căindu-mă, şi eu sunt dintre cei supuşi!”” (Coran 46:15)

Un bărbat a venit la Profet (pacea şi binecuvântările lui Allah fie asupra sa), întrebând: „Cine merită cel mai mult grija mea?” El a răspuns: „Mama ta.” Bărbatul a mai întrebat: „Apoi cine?” El a răspuns din nou: „Mama ta.” Bărbatul a mai întrebat: „Apoi cine?” El a răspuns din nou: „Mama ta.” Bărbatul a întrebat (a patra oară): „Apoi cine?” Iar Profetul a răspuns: „Tatăl tău.” (Transmis de Bukhari şi Muslim cu acordul lui Abu Huraira Perla şi Coralul (Al-Lu’lu’ wal-Marjan) (1652)

Al-Bazzar relatează că un bărbat făcea tawaf în jurul Kabbei cărând-o pe mama sa. Profetul (pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa) l-a întrebat: „Ai răsplătit-o?” Bărbatul a spus: „Nu, nici măcar pentru unul din suspinele ei (adică unul din suspinele al trudei, naşterii sale şi aşa mai departe) (Transmis de Al-Bazzar (1872)) A fi bun cu ea înseamnă să o tratezi bine, să o respecţi, să te umileşti în faţa ei, să o asculţi pe ea fără a nu te supune lui Allah, să-i cauţi mulţumirea şi plăcerea în toate privinţele, chiar şi într-un război. Dacă este opţional, el trebuie să aibă permisiunea ei, pentru a fi bun cu ea într-un tip de jihad. (Jihad este lupta (psihică, psihologică, spirituală, etc.) de a păstra puritatea şi practicarea Islamului. (Nota editorului)

Un bărbat a venit la Profet (pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa) şi a zis: „O Mesagerul lui Allah, vreau să lupt şi aş dori sfatul tău.” El l-a întrebat: „Ai mamă?” Omul a spus: „Da.” Apoi el i-a spus: „Nu o părăsi deoarece Paradisul se află sub picioarele ei.” (Transmis de Al-Nisaai, 6/11; Ibn Majah, 1/ 278 şi Al-Hakim. Este îmbunătăţit şi aprobat de Al-Dhahaby, 4/151, cu acordul lui Muaaweya Ibn Jammah.)

Înainte de Islam, unele reguli religioase au neglijat relaţiile mamei, făcându-le nesemnificative. Odată cu venirea Islamului, este recomandat să ai grijă de unchii şi mătuşile din partea tatălui şi a mamei. Un bărbat s-a apropiat de Profet (pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa) şi a zis: „Am comis o ofensă; pot să plătesc pentru ea?” El a întrebat: „Ai mamă?” Bărbatul a spus: „Nu.” Apoi el a întrebat: „Ai o mătuşă din partea mamei?” Omul a răspuns: „Da.” Profetul (pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa) a zis: „Fii bun cu ea.” (Transmis de Termithy în „Relaţii şi virtuţi” (1905); Ibn Hibban Charity (El-Ehsan) (435); şi Al-Hakim care l-a perfecţionat în termenii celor două Şeicul , fiind de acord Al-Dhahaby, 4/155, toate cu acordul lui Umar.)

Este uimitor că Islamul ne porunceşte să fim buni cu mama deşi aceasta nu este credincioasă! Asma’a bint Abu Bakr l-a întrebat pe Profet (pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa) despre relaţia sa cu mama ei necredincioasă care a venit la ea. El a spus: „Da, să ai relaţie bună cu mama ta.” (Transmis cu acordul lui Asmaa, Perla şi Coralul (Al-Lu’lu’ wal-Marjan) (587).)

O dovadă că Islamul se îngrijeşte de mame, pentru drepturile şi sentimentele mamelor, este aceea că o mamă divorţată are drepturi mai multe şi este mai indicată să aibă grijă de copii decât tatăl lor. ’Abdallah ibn ’Amr ibn Al-as a relatat că o femeie a întrebat: „O Mesagerul lui Allah, acest fiu al meu a crescut în pântecele meu, l-am alăptat de la sânul meu, l-am ţinut în poala mea. Tatăl lui l-a luat de lângă mine.” Profetul (pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa) a spus: „Tu ai mai multe drepturi dacă nu te măriţi.” (Transmis de Ahmad în Al Musnad (6707). Şeicul Shaker a confirmat autenticitatea sa. Transmis, de asemenea, şi de Abu Dawud.)

Imam Al-Khataby a spus în „Punctele de reper ale tradiţiei” (Maalem As-Sunna): „Cutia” este numele unui loc care conţine un lucru. Aceasta înseamnă că mama este mai îndreptăţită dacă ea şi tatăl au procreat copilul, iar apoi ea a făcut singură lucruri precum alăptatul şi altele la care tatăl nu a contribuit. De aceea ea merită să aibă drepturi asupra copilului în faţa bărbatului.

Ibn ’Abbas a spus: „’Umar ibn Al-Khatteb a divorţat de soţia lui din Al-Ansar, mama lui ’Asim. El a întâlnit-o cărându-şi copilul în Mahser (o piaţă dintre Quba şi Medina). Copilul era înţărcat şi putea să meargă. ’Umar a luat copilul de la ea şi s-au certat până ce copilul a început să plângă. ’Umar a zis: „Am mai multe drepturi asupra copilului meu decât tine.” Ei s-au plâns lui Abu Bakr, al cărui verdict a fost acela că mama ar trebui să păstreze copilul. El a spus: „Mirosul, patul şi poala ei sunt mai bune pentru el decât ale tale până ce copilul va creşte şi va alege el însuşi.” („Punctele de reper ale tradiţiei” (Maalem As-Sunna) (2181).)

Mama, care este apreciată atât de mult de Islam şi îi sunt date toate aceste drepturi are o sarcină de îndeplinit. Ea trebuie să aibă grijă de copiii ei, să îi crească bine, să le sădească virtuţi şi să îi facă să deteste răul. Trebuie să îi înveţe să îi fie supuşi lui Allah, să îi încurajeze să apere ce este corect, să nu îi oprească să lupte pentru Allah (o formă de jihad) din cauza sentimentelor ei materne, dar să favorizeze calea bună a sentimentelor.

Noi am văzut o mamă credincioasă, Al-Khansaa, îndemnându-şi elocvent cei patru fii ai ei să fie curajoşi şi credincioşi. Apoi, imediat ce bătălia s-a terminat şi vestea morţii celor patru fii ai ei s-a aflat, ea nu s-a jelit şi a mers mai departe, dar a zis cu certitudine şi mulţumire: „Lăudat fie Allah care m-a onorat cu martiriul lor pentru credinţa Sa.”

Mame nepieritoare

În afara călăuzirii Coranului, cunoaştem exemple superbe de mame bune care au avut o influenţă şi o poziţie în istoria credinţei în Allah. Mama lui Moise, de exemplu, a răspuns la chemarea şi inspiraţia lui Allah când şi-a pus lumina ochilor ei pe râu, asigurată de promisiunea lui Allah:

„Şi i-am revelat Noi mamei lui Moise: “Alăptează-l! Iar dacă te temi pentru el, aruncă-l în mare! Şi nu-ţi fie teamă şi nu fi mâhnită, căci Noi îl vom întoarce pe el la tine şi-l vom face pe el (unul) dintre trimişi!” (Coran 28:7)

Este de asemenea şi mama Mariei, care a promis ca orice avea în pântece să fie dedicat lui Allah, să fie departe de orice politeism sau altă venerare în afară de cea pentru Allah. Ea s-a rugat lui Allah pentru a-i accepta legământul:

“Muierea lui Imran a zis: “Doamne, Îţi juruiesc (numai) Ţie ceea ce este în pântecul meu, devotat numai Ţie! Primeşte-l de la mine! Tu eşti Cel care Aude Totul, Atoateştiutor (As-Sami’, Al-’Alim)!”. (Coran 3:35)

Când s-a descoperit că copilul era o fetiţă, lucru la care nu se aştepta, nu a împiedicat-o să îşi îndeplinească jurământul, rugându-l pe Allah să o protejeze de tot ce este rău:

“Şi când a născut, a zis ea: “Doamne, am zămislit o copilă!”, dar Allah ştia bine ceea ce născuse ea. Şi un băiat nu este întocmai ca o copilă! “Eu i-am pus numele Maria şi o încredinţez pe ea şi pe scoborâtorii ei ocrotirii Tale, împotriva lui Şeitan cel izgonit!”. (Coran 3:36)

Mai mult decât atât, Coranul a făcut din Maria (fie ca Allah să fie mulţumit de ea), fiica lui ‘Imran şi mama Profetului Iisus (pacea fie asupra sa), un exemplu de puritate, umilinţă în faţa lui Allah şi credinţă în cuvântul Său.

Şi (la fel şi) pe Maria, fiica lui ‘Imran, care a rămas neprihănită şi am suflat în ea din Duhul Nostru. Şi ea a crezut în cuvintele Domnului ei şi în scripturile Sale şi a fost ea dintre cei supuşi cu statornicie.” (Coran 66:12)

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: