Divortul

Propovăduitoarea şi invazia orientală a anilor precedenţi şi-a concentrat atacul pe două ţinte menite să defăimeze atitudinea islamică privind femeile. Acestea sunt divorţul şi poligamia, deşi, de fapt acestea sunt două lucruri bune de care Islamul este mândru.

Este într-adevăr regretabil că atunci când sunt discutate aceste două lucruri referitor la musulmani, ei se referă la ele ca fiind două probleme ale familiei şi societăţii. Vorbesc de ele într-un mod care discreditează Islamul şi legile lui remarcabile.

De fapt, Islamul nu a făcut legi privitoare la aceste două chestiuni decât pentru a rezolva multe probleme din viaţa bărbaţilor şi femeilor, precum şi din viaţa familiei şi a societăţii. Adevărata problemă este neînţelegerea spuselor lui Allah sau neîndeplinirea lor. Orice este folosit greşit duce la deservicii periculoase.

De ce a legalizat Islamul divorţul?

Nu orice divorţ este demn de laudă în Islam. Unele cazuri de divorţ sunt neplăcute sau chiar interzise, deoarece determină distrugerea familiei, de care Islamul are grijă să o construiască şi să o formeze. De aceea este relatat de la Abu Dawud: ” Cel mai urât lucru permis de către Allah este divorţul”. De asemenea, despre divorţ este menţionat şi în Coran:

Şi au urmat ceea ce şeitanii au născocit în timpul împărăţiei lui Solomon, dar nu a fost necredincios Solomon, ci şeitanii au fost necredincioşi. Ei i-au învăţat pe oameni vrăjitoria şi ceea ce a fost trimis celor doi îngeri din Babel, lui Harut şi Marut. Dar ei doi nu învăţau pe nimeni înainte de a-i spune: “Noi suntem o ispită, deci nu fi necredincios!” Şi au învăţat de la ei doi (chiar şi) cum să semene dezbinare între bărbat şi soaţa lui. Însă ei nu puteau să facă rău nimănui, fără îngăduinţa lui Allah. Ei au învăţat ceea ce le aduce rău şi nu le foloseşte şi totuşi au ştiut că cei care vor dobândi aceasta nu vor avea parte în Viaţa de Apoi. Ce lucru de nimic au dobândit în schimbul vinderii sufletelor lor! Dacă ei ar fi ştiut!“(Coran 2:102)

De aceea Coranul compară despărţirea dintre bărbat şi nevasta lui cu vrăjitoriile eretice, precum spune Allah Atotputernicul:

“Iar dacă cei doi se despart, atunci Allah poate să-i înzestreze pe amândoi cu dărnicia Sa. Şi Allah este Cel cu Har Nemărginit (şi)Înţelept (Wasi’, Hakim).” (Coran 4:130)

Divorţul,conform legislaţiei islamice este similar cu o operaţie dureroasă; omul sănătos îndură durerile rănii sale, chiar şi o amputare, pentru a-şi proteja părţile rămase ale corpului de răni mai grave. Dacă dezgustul între soţ şi soţie se menţine, metodele de reconciliere şi încercările celorlalte persoane de a-i împăca eşuează, divorţul este atunci cel mai amar medicament ce nu are o altă alternativă. Acesta este motivul pentru care dacă nu poate fi o reconciliere se aplică divorţul. Minunatul Coran spune:

“Iar dacă cei doi se despart, atunci Allah poate să-i înzestreze pe amândoi cu dărnicia Sa. Şi Allah este Cel cu Har Nemărginit (şi) Înţelept (Wasi’, Hakim).” (Coran 4:130)

Ce porunceşte Islamul aici este datorită motivelor, înţelepciunii şi intereselor musulmanilor. Este ilogic să forţezi, cu puterea legii, o viaţă între doi parteneri care nu se simt bine unul cu altul şi nu au încredere unul în celălalt. Dimpotrivă, ei ajung la sentimente de repulsie. Să obligi la o astfel de viaţă cu puterea legii este o pedeapsă severă, nemeritată de om decât dacă a comis o crimă gravă. Este mai rău decât închisoarea pe viaţă şi este cu siguranţă precum Iadul insuportabil. În vremurile vechi, un bărbat înţelept a spus: “Una din cele mai mari nenorociri este să trăieşti cu cineva care nu este de acord cu tine, dar nu te părăseşte.” Abu Al-Tayyeb Al-Mutanaby a spus:

Unul din necazurile unui bărbat liber este să observe inevitabilul de a se comporta cu un duşman precum cu un prieten. Dacă aşa se spune despre un amic pe care îl întâlneşti o dată sau de mai multe ori pe săptămână pentru una sau mai multe ore pe zi, atunci ce se poate spune despre o soţie care stă în casa lui, este foarte aproape de el şi îi este parteneră de viaţă?”

Limitarea numărului divorţurilor

Cu toate acestea, Islamul a stabilit un număr de principii, învăţături şi reguli, care, dacă sunt urmate şi săvârşite cu discreţie, ar diminua necesitatea divorţului şi ar limita efectele unei mari întinderi. Unele din acestea sunt considerate a fi următoarele:

1-Să alegi o soţie bună, să fii mai atent la religia şi moralitatea ei decât la banii, bogăţia şi frumuseţea ei. Profetul (pacea şi binecuvântările lui Allah fie asupra lui) a zis: „O femeie este luată în căsătorie pentru patru calităţi: banii, numele de familie, frumuseţea şi religiozitatea ei. Ia-le pe cele religioase şi vei fi mulţumit.” (Mutafaq aley (a aprobat) cu acordul lui Abu Huraira, Perla şi Coralul (Al-Lu’lu’ wal-Marjan) (928).) Pentru a-şi vedea logodnica înainte de încheierea contractului de mariaj şi a fi liniştit de frumuseţea ei în ochii lui şi de locul în inima lui, această privire fiind mesagerul căldurii şi afecţiunii. Datorită acestui motiv, Trimisul (pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa) i-a spus unui bărbat care a încercat să se căsătorească cu o femeie: „Du-te şi priveşte-o, probabil aceasta va duce la armonia dintre voi.” (Vezi Cartea cuprinzătoare a sunetului hadisului (Sahih Al-Jame’ As-Sagheer) şi suplimentul său (859).) adică, va aduce căldură şi armonie. Această poruncă profetică: „Priveşte-o”, dacă nu indică obligaţie, atunci indică preferinţă, fără îndoială. Hadisurile (tradiţiile profetice), referitoare la acelaşi înţeles, sunt numeroase. Jabber a spus despre femeia cu care s-a căsătorit: „Obişnuiam să mă ascund sub un copac până când am văzut la ea ce m-a determinat să mă căsătoresc cu ea.”

Din păcate, sunt anumiţi musulmani, în special în regiunea Golfului, care percep privirea bărbatului asupra logodnicei sale ca pe un act imoral. De aceea, el nu o vede până în ziua nunţii, deşi poate fi elevă sau studentă şi merge la şcoală şi la piaţă, fiind văzută de toată lumea în afară de logodnicul său.

În opoziţie, sunt cei care îi permit bărbatului să fie singur cu logodnica lui şi le permit să iasă frecvent împreună la cinema etc. Astfel, s-a pierdut ce este corect în aceste două extreme ale exagerării şi comportamentului imoral.

2-Pentru femeia interesată, tutorii ei să aleagă un soţ cu caracter nobil şi să prefere pe cel a cărui credinţă şi moralitate este satisfăcătoare. Noi am menţionat deja următorul hadis: „Dacă bărbatul care te satisface în credinţă şi moralitate, vine la tine, lasă-l să se căsătorească (cu fiica ta).” Predecesorii au zis: „Când îţi măriţi fata, las-o să se căsătorească cu un bărbat credincios; dacă o iubeşte, o va trata cu nobleţe, şi dacă o urăşte, nu va fi nedrept.”

3-Aprobarea unei femei de a se căsători cu cel care îi propune este o condiţie a mariajului. Nu este niciodată permis să căsătoreşti o persoană care nu e de acord. Profetul (pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa) a anulat căsnicia unei femei care s-a căsătorit obligată.

4-Se consideră mulţumirea şi aprobarea tutorelui femeii ca fiind obligatorie sau preferabilă, de aceea o femeie nu se mărită dacă familia nu este de acord cu mariajul sau este nemulţumită de ea, ce ar conduce la îndepărtarea dintre ea şi familia sa. Asemenea îndepărtare se poate reflecta de asemenea şi în căsnicia ei şi poate avea un efect negativ asupra sa.

5-Consultarea mamelor în privinţa căsătoriilor fiicelor lor pentru ca mariajul să fie stabil şi toate părţile să fie mulţumite. Este transmis că Profetul (pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa) a spus: ”Întrebaţi femeile despre fiicele lor”, fiind deja menţionat în hadisul şi discursul lui Imam Al-Khattab.

6-Este necesar să trăieşti în căsnicie prin înţelegere reciprocă, clarificând detaliile drepturilor şi îndatoririlor cuplului, evocând simţul credinţei pentru a rămâne credincioşi Legilor lui Allah şi pentru a se teme şi a asculta de Allah, urmând Legile Lui. Soţul şi soţia au fiecare sarcini de îndeplinit în schimbul drepturilor fiecăruia. Un musulman îndeplineşte sarcinile înainte de a întreba de drepturile lui. Allah Atotputernicul spune:

Muierile divorţate trebuie să aştepte trei menstruaţii şi nu le este îngăduit să ascundă ce a făcut Allah în pântecele lor, dacă ele cred în Allah şi în Ziua de Apoi. Iar bărbaţii lor sunt mai îndreptăţiţi să le aducă înapoi în acest răstimp, dacă vor împăcarea. Ele au drepturi egale cu obligaţiile lor, după cuviinţă. Dar bărbaţii au o treaptă peste ele. Şi Allah este Atotputernic, Înţelept (‘Aziz, Hakim).” (Coran 2:228)

7-Pentru a determina soţul să fie realist şi să nu caute perfecţiunea în soţia lui, dar pentru a lua în considerare calităţile precum şi punctele sale slabe. Dacă lui nu-i place o trăsătură a sa, va găsi alta care să îl satisfacă. În Hadith-ul: “Niciun credincios nu ar trebui să deteste o femeie care crede în Allah; dacă detestă una din manierele ei, el va fi satisfăcut de alta.” (Transmis de Ahmad şi Muslim cu autenticitatea lui Abi Huraira, Op. cit. (7741)

8-Pentru a cere soţului să îşi folosească raţiunea şi să considere bunăstarea generală a tuturor implicaţi dacă simte o antipatie faţă de soţia sa. El nu trebuie să se grăbească să cedeze sentimentelor sale şi trebuie să aibă încredere că Allah schimbă impulsul lui cu ceva bun. Allah Atotputernicul spune:

“O, voi cei care credeţi! Nu vă este îngăduit să moşteniţi femei în pofida voinţei lor şi nici să le opriţi să se căsătorească (din nou) cu alţii, ca să le luaţi o parte din ce le-aţi dat (ca zestre), decât dacă ele au săvârşit un păcat învederat, ci purtaţi-vă cu ele după cuviinţă! Iar dacă nu vă este pe plac, se poate să nu vă fie pe plac un lucru pe care Allah l-a pregătit (să vă aducă) un mare bine.” (Coran 4:19)

9- Să poruncească soţului să o trateze pe soţia neascultătoare cu înţelepciune, progresând pas cu pas de la bunăvoinţă, fără slăbiciune, la fermitate, fără violenţă. Allah Atotputernicul spune:

“Bărbaţii sunt proteguitori ai muierilor, datorită calităţilor deosebite cu care i-a dăruit Allah şi datorită cheltuielilor pe care le fac din bunurile lor. Iar cele evlavioase (dintre femei) sunt ascultătoare şi păzitoare (ale celor care trebuiesc păzite) în absenţa (soţilor lor), pe care şi Allah le păzeşte. Pe acelea de a căror neascultare vă temeţi,povăţuiţi-le, părăsiţi-le în paturi şi loviţi-le! Dar dacă ele (revin şi) ascultă de voi, atunci nu mai căutaţi pricină împotriva lor. Allah este Cel mai Înalt, Măreţ (‘Aliyy, Kabir).” (Coran 4:34)

10- Să ceară societăţii să intervină, când se întâmplă un abuz între soţ şi soţie, cu un consiliu de familie al persoanelor de încredere dintre rudele lui şi ale ei, ca o încercare de îndreptare, reconciliere şi de rezolvare a crizelor existente prin metode paşnice. Allah Atotputernicul a spus:

“Dacă vă temeţi de o pricină între ei doi (cei doi soţi), atunci trimiteţi un arbitru din neamul lui şi un arbitru din neamul ei. Dacă voiesc ei (arbitrii) împăcarea, Allah va readuce înţelegerea între ei (cei doi soţi). Allah este Atoateştiutor, Bineştiutor (‘Alim, Khabir).” (Coran 4:35)

Acestea sunt învăţăturile Islamului. Dacă musulmanii le urmează şi le păstrează, numărul divorţurilor va fi cu mult micşorat.

Când şi cum au loc divorţurile?

Islamul, cu toate acestea, nu hotărăşte divorţul în toate cazurile. Divorţul este permis, conform Coranului şi Sunnei (tradiţiilor profetice) când bărbatul nu este pripit şi alege un moment potrivit. De exemplu, el nu ar trebui să divorţeze când soţia sa se află în perioada menstruaţiei, nici când nu este în această perioadă dacă a avut relaţii cu ea. (Aceasta, dacă se află în perioada de dintre menstruaţii şi dacă a întreţinut relaţii cu ea, el nu trebuie să divorţeze de ea până când nu a depăşit următoarea menstruaţie,astfel, asigurându-se că nu este însărcinată. (Nota editorului)). Dacă totuşi divorţează, divorţul nu va fi conform învăţăturii (Sunna) Profetului (pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa) şi ar fi interzis. Unii jurişti au mers atât de departe până la a spune că divorţul nu este valid pentru că nu întruneşte ceea ce ne-a poruncit Profetul (pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa). În hadisul autentic: “Oricine a săvârşit ceea ce noi nu am poruncit, fapta lui nu este validă.” (Transmis de Muslim (1718) de la Aişa.) Bărbatul ar trebui să fie sobru, într-o stare echilibrată şi conştientă. Dacă nu este conştient pe deplin, este forţat sau furios care îl face să treacă mai departe cu intenţia şi imaginaţia sa şi rosteşte ceea ce nu doreşte, nu este considerat valid. (Transmis de Abu Dawud (2193) şi Ibn Majah (2046) cu acordul Aişei.)

Nobilul hadis spune: “Niciun divorţ în momente de furie orbitoare.” Abu Dawud l-a interpretat astfel: “în acces de mânie”, în timp ce alţii l-au interpretat altfel: “cu forţa”. Ambele variante sunt corecte.

El trebuie să aibă intenţia să divorţeze de soţia sa şi să fie în momentul de faţă despărţit de ea. Dar dacă face din divorţ o ameninţare, un şantaj sau ceva pe care să jure, acesta va fi invalid, aşa cum au spus înţelepţii. Aceasta a fost repetată şi de juriştii pricepuţi Ibn Al-Qayyim şi şeicul său Ibn Taymeya.

Dacă astfel de tipuri de divorţ nu sunt valide, cele care rămân sunt cele cu intenţie asupra cărora s-a reflectat şi analizat de către soţ înainte de apropierea lor, şi pe care le vede ca o soluţie unică pentru o viaţă imposibilă. Divorţul este descries de Ibn ‘Abbas astfel: “divorţul care este numai conform unei intenţii.” (Menţionat de Al-Bukhari în Secţiunea 11, “Cartea Divorţului” (6/168) cu acordul lui Ibn Abbas.)

După divorţ

Oricum, când divorţul are loc, nu se rupe definitiv legătura dintre cei doi şi nu se face ca despărţirea să fie iremediabilă. Dimpotrivă, precum este menţionat în Coran, divorţul îi dă fiecărui bărbat divorţat două şanse pentru a se întoarce şi pentru a remedia situaţia. Dacă divorţurile se întâmplă unul după altul, şi dacă nici de cele două ori nu îşi schimbă hotărârea, al treilea divorţ este cel final şi decisiv, după care nu se mai poate întoarce la el decât dacă ea s-a măritat înainte de asta cu alt bărbat (şi a rămas văduvă sau a divorţat de el).

Prin urmare, irosind cele trei şanse date de Allah o singură dată, este împotriva decretului Coranului. Aceasta este indicat şi ilustrat de şeicul Islamului Ibn Taymeya şi discipolul său Al-Qayyim, şi este ceea ce Curţile Islamice de Lege acceptă în mai multe ţări arabe.

Totuşi, divorţul nu o privează pe femeia divorţată să fie întreţinută în timpul perioadei de legislaţie în care trăieşte fără soţul ei. (‘iddah).(Iddah este o perioadă de aşteptare. Durata sa este de obicei până când naşte, dacă este însărcinată, sau trei cicluri menstruale dacă acestea sunt regulate, sau trei luni calendaristice dacă nu are menstruaţie. Pentru detalii şi excepţii, consultaţi o carte de legi islamice (Fiquh). În timpul iddah-ului femeia nu este liberă să se căsătorească cu nimeni. Dacă este un divorţ reversibil, soţul ei o poate lua înapoi în orice moment al perioadei de aşteptare. Dacă nu o ia înapoi după această perioadă, divorţul este final, iar femeia este liberă să se mărite cu altcineva, sau se poate întoarce la soţul său cu un nou contract de căsătorie, iar el trebuie să îi plătească o nouă zestre. (Nota editorului) (Divorţul nu îi permite să o alunge din casa ei, dar îl forţează pe soţ să o lase să stea în casă cu el; poate sentimentele se vor întoarce, inimile vor fi purificate şi jurămintele înnoite:

O, Profetule! Dacă divorţaţi de muieri, atunci despărţiţi-vă de ele după timpul de aşteptare prescris pentru ele şi socotiţi timpul şi fiţi cu frică de Allah – Stăpânul vostru! Nu le alungaţi din casele lor şi ele să nu iasă, doar dacă au săvârşit mare păcat dovedit! Acestea sunt poruncile lui Allah, iar acela care calcă poruncile lui Allah este nedrept faţă de sine însuşi. Tu nu ştii, s-ar putea ca Allah să facă să se întâmple după aceea un lucru…” (Coran 65:1)

Mai mult, plângerile nu îi permit bărbatului să consume zestrea femeii sau să îi ia ce i-a dat înainte.

“Divorţul (este îngăduit doar) de două ori, după care (trebuie) sau ţinerea (soţiei) în bună înţelegere, sau slobozirea (ei) cu bunătate. Şi nu vă este îngăduit să luaţi înapoi nimic din ceea ce le-aţi dăruit (soţiilor),doar dacă se tem amândouă părţile că nu vor fi în stare să împlinească poruncile lui Allah. Iar dacă vă temeţi că nu veţi putea împlini poruncile lui Allah, atunci nu este nici un păcat ca ea să se răscumpere cu ceva. Acestea sunt poruncile lui Allah şi nu le încălcaţi! Aceia care încalcă poruncile lui Allah sunt nelegiuiţi!” (Coran 2:229)

Ea are de asemenea dreptul de mut’a, suma decisă în urma convenţiilor sociale.

Celor divorţate să fie dăruite după cuviinţă. Aceasta este o obligaţie pentru cei care au frică (de Allah).” (Coran 2:241)

Este un lucru general pentru fiecare femeie divorţată să o liniştească şi să îi mulţumească. (Muta este o compensare sau un mahr, nu o întreţinere care continuă în perioada de aşteptare. (Nota editorului))

Este de asemenea interzis pentru un bărbat divorţat să răpândească zvonuri despre fosta lui soţie sau să o jignească pe ea sau pe familia ei după divorţ:

Divorţul (este îngăduit doar) de două ori, după care (trebuie) sau ţinerea (soţiei) în bună înţelegere, sau slobozirea (ei) cu bunătate.” (Coran 2:229)

“Însă dacă divorţaţi de ele înainte de a le atinge, dar după ce le-aţi hotărât dota, atunci ele au dreptul la jumătate din ce aţi statornicit, cu excepţia situaţiei în care ele se lipsesc (de aceasta) sau acela în mâinile căruia se află contractul de căsătorie renunţă. Iar renunţarea este mai aproape de pietate. Şi nu uitaţi că Allah este Cel care Vede Bine (Basir) ceea ce faceţi!”. (Coran 2:237)

Aşa este divorţul poruncit de Islam. Este o vindecare aşa cum ar trebui, la timpul potrivit, în măsurile corecte, în modul şi scopul corecte.

Pe de altă parte, creştinismul a interzis categoric divorţul pentru catolici, excepţie făcând cazurile de adulter, fiind de asemnea interzis şi de Biserica Ortodoxă. Motivul lor este că ceea ce a fost unit de Allah (pe care îl numesc Dumnezeu), nu poate fi despărţit de om. Ca şi musulmanii, ei cred că Allah uneşte şi El este Cel Care separă în acord cu interesul lor, şi că El ştie cel mai bine. Rezultatul este că mulţi creştini au abandonat ce este interzis, ceea ce le-a obligat pe multe din ţările creştine să delibereze legi locale ce le permit divorţul fără restricţiile şi moralitatea Islamului. Nu este de mirare, că acum mulţi divorţează pentru motive neînsemnate şi vieţile lor de cuplu au fost supuse la degenerare şi colaps.

De ce este divorţul iniţiat de bărbat?

Ei întreabă: “De ce este divorţul iniţiat doar de bărbat?” Răspunsul este că bărbatului îi este în grijă familia şi este coloana vertebrală a acesteia. El este cel care plăteşte zestrea şi ce urmează până când stabilitatea familiei este construită pe umerii lui. De aceea, este foarte greu pentru el să distrugă această stabilitate, excepţie făcând motivele serioase şi necesităţile inevitabile, care l-ar face să sacrifice toate aceste cheltuieli şi să absoarbă pierderile. Un bărbat poate fi mai chibzuit, întrucât este mai puţin afectat de emoţii şi sentimente. Femeia poate fi foarte afectată de sentimente, mai ales în perioadele menstruaţiilor. Mai mult, divorţul poate nu este în interesul părţilor să fie lăsat în grija autorităţilor, deoarece nu toate motivele de divorţ pot fi menţionate în public, acestea fiind transmise la avocaţi şi secretari pentru a deveni un subiect de bârfă. În Occident, divorţul încă este realizat la tribunal. Aceasta nu reduce divorţurile, autorităţile neopunându-se dacă un bărbat şi o femeie vor să divorţeze.

Cum poate, o soţie nemulţumită, să divorţeze de soţul ei

Aceasta este o întrebare importantă pentru un număr mare de oameni:

“Dacă divorţul este iniţiat de bărbat – şi ştim deja motivele şi justificările pentru aceasta – ce este, atunci, poruncit cu privire la o femeie care iniţiază un divorţ? Care este modul ei prin care poate scăpa de nedreptatea soţului ei, dacă nu suportă viaţa cu el din cauza temperamentului lui sever, comportamentului rău sau pentru că nu îşi îndeplineşte deloc sarcinile? Poate exista de asemenea impotenţă psihică sau financiară ce îl împiedică să îşi îndeplinească aceste datorii, sau alte motive.

Răspunsul este că Allah care a făcut legile a lăsat mai multe excepţii pentru femeia pe care o copleşeşte dilema:

1 -Condiţia în contractual mariajului de a putea divorţa, ceea ce este acceptabil conform lui Abu Hanifa şi Ahmad. În hadisul autentic: “Cea mai reală condiţie este aceea pe care o faci legală, pentru a avea legătură psihică.” (Mutafaq aley (a fost de acord) conform lui Uqba Ibn Amer, Perla şi Coralui (Al-Lu’lu’ wal-Marjan) (2/894).)

2- Plătind o răscumpărare (Khul’). O femeie căreia îi displace soţul ei, se poate răscumpăra înapoindu-i zestrea şi lucruri de acest gen. Nu este corect din partea ei să fie cea care doreşte divorţul şi distrugerea mariajului; atunci bărbatul devine singurul care pierde. Allah Atotputernicul spune:

Divorţul (este îngăduit doar) de două ori, după care (trebuie) sau ţinerea (soţiei) în bună înţelegere, sau slobozirea (ei) cu bunătate. Şi nu vă este îngăduit să luaţi înapoi nimic din ceea ce le-aţi dăruit (soţiilor),doar dacă se tem amândouă părţile că nu vor fi în stare să împlinească poruncile lui Allah. Iar dacă vă temeţi că nu veţi putea împlini poruncile lui Allah, atunci nu este nici un păcat ca ea să se răscumpere cu ceva. Acestea sunt poruncile lui Allah şi nu le încălcaţi! Aceia care încalcă poruncile lui Allah sunt nelegiuiţi!” (Coran 2:229)

Conform tradiţiilor profetice, soţia lui Thabet Ibn Qais’ s-a plâns Profetului (pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa) de dezgustul pe care îl avea faţă de soţul ei. Profetul (pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa) a întrebat-o: “Îi vei da înapoi livada? 1- aceasta fiind zestrea ei.- Ea răspuns: “Da.” Profetul (pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa) i-a ordonat lui Thabet să îşi ia înapoi livada şi nimic mai mult. El l-a rugat pe soţ să rostească o repudiere ireversibilă.” (Transmis de Al-Bukhari (6/179). “Cartea divorţului” divizia 112, cu acordul lui Ibn Abbas.)

3- Divorţul prin doi judecători imparţiali când există un abuz între soţ şi soţie. Allah a zis:

Dacă vă temeţi de o pricină între ei doi (cei doi soţi), atunci trimiteţi un arbitru din neamul lui şi un arbitru din neamul ei. Dacă voiesc ei (arbitrii) împăcarea, Allah va readuce înţelegerea între ei (cei doi soţi). Allah este Atoateştiutor, Bineştiutor (‘Alim, Khabir).” (Coran 4:35)

Îndemnul Coranului este ca familia să aleagă doi judecători care au dreptul de a judeca şi a decide. Unii din companionii Profetului le-a spus judecătorilor: “Dacă vă doriţi să îi uniţi, atunci faceţi aceasta; dacă doriţi să divorţeze, atunci faceţi aceasta.”

4- Divorţul din cauza impotenţei fizice. Dacă soţul are o slăbiciune ce îl împiedică să aibă relaţii sexuale, soţia poate ridica această problemă pentru divorţ ca să prevină orice rău asupra ei. În Islam, nu ar trebui să existe vătămări asupra celorlalţi.

5- Divorţul pentru rănirea soţiei. Dacă bărbatul a lovit-o şi a rănit-o pe soţia sa, nu a sprijinit-o, de exemplu, ea poate cere judecătorului să o divorţeze. Într-un asemenea caz, judecătorul va decide forţat divorţul pentru a pune capăt vătămării şi nedreptăţii asupra ei. Allah Atotputernicul spune:

Iar dacă divorţaţi de femei şi ele aproape împlinesc timpul lor, atunci luaţi-le înapoi cu bunătate ori daţi-le drumul cu bunătate. Dar nu le luaţi înapoi pentru a le face rău sau pentru a dobândi un folos necuvenit. Cel care face asta îşi pricinuieşte un rău lui însuşi. Şi nu luaţi versetele lui Allah în derâdere şi aduceţi-vă aminte de harul lui Allah asupra voastră şi de Cartea şi de Înţelepciunea pe care vi le-a trimis şi prin care v-a povăţuit! Şi fiţi cu frică de Allah şi să ştiţi că Allah e Atoateştiutor!” (Coran 2:231)

Allah Atotputernicul spune de asemenea:

Divorţul (este îngăduit doar) de două ori, după care (trebuie) sau ţinerea (soţiei) în bună înţelegere, sau slobozirea (ei) cu bunătate.” (Coran 2:229)

Una din vătămările ce cad asupra soţiei este aceea de a fi lovită fără să provoace. Şi anumiţi savanţi ai Islamului au mers atât de departe, încât au divorţat femei de bietul lor soţ dacă a eşuat în a o întreţine şi au cerut să le divorţeze. Legea Islamică nu o obligă să fie răbdătoare până ce ajunge să facă foamea cu un soţ sărac dacă ea nu acceptă din loialitate şi mărinimie.

Cu aceste excepţii, Islamul a deschis multe uşi pentru ca o femeie să fie eliberată de cruzimea unor soţi şi de dominarea lor nedreaptă. (Vezi “Dreptul soţiei nemulţumite” în cartea mea “Păreri contemporane” (Fataawa Mu’aserah), 2/361-366)

Legile la care au renunţat bărbaţii pot fi împotriva drepturilor femeilor, dar Legea dată de Allah, Creatorul bărbaţilor şi femeilor, este o Lege lipsită de nedreptate şi prejudicii. Este o justiţie perfectă:

Nu veţi putea să vă purtaţi întocmai la fel cu (toate) soaţele,chiar dacă aţi voi cu tot dinadinsul. Dar nu vă întoarceţi cu totul (către vreuna dintre ele), lăsând-o (pe cealaltă) ca atârnată! Însă dacă îndreptaţi aceasta şi vă temeţi, Allah este Iertător, Îndurător (Ghafur,Rahim).” (Coran 4:129)

Abuzul folosirii divorţului

Rămâne de spus că un mare număr de musulmani au abuzat de divorţ şi l-au aşezat într-o parte greşită, făcând să pară o spadă îndreptată spre gâtul soţiei. Ei l-au folosit ca un obiect pe care să jure, indifferent dacă era ceva important sau nu. Mai mult, mulţi jurişti au lărgit scopul divorţului, chiar incluzând divorţul unui bărbat aflat în stare de ebrietate sau de mânie, şi, de asemenea, cel forţat, deşi Hadith-ul spune: “Niciun divorţ în momente de furie.” (Transmis de Abu Dawud – cu formularea sa –(3133), Al-Termithy (1141), Al-Nisa’I, 7/63, Ibn Majah (1969), Al-Doramy p.539, şi Ahmad, 2/347-471. Cu acordul lui Abu Huraira.

Ibn ‘Abbas spune: “Divorţul este doar conform unei intenţii.” Dar luaţi în serios cele trei ori când un bărbat menţionează divorţul într-o singură exprimare, într-o stare de furie, ce este o ameninţare într-o ceartă din afara casei, deşi este mulţumit şi fericit cu soţia lui. Totuşi, este indicat în textele şi intenţiile naturii iertătoare ale Legii Islamice, pentru a stabili familia şi a o proteja, să restrângem scopul divorţului. Nu este valid decât într-o anumită formulare, la un moment dat, cu o anumită intenţie. Îi datorăm aceasta lui Allah; aceasta este ceea ce Imam Al-Bukhari şi alti predecesori au înţeles, şi ce a fost confirmat de Ibn Taymeya, Al-Qayyim şi alţii. Aceasta exprimă spiritul Islamului. Neînţelegerea şi neaplicarea regulilor Islamului este responsabilitatea musulmanilor, nu a Islamului.

2 Comments

  1. andreea said,

    July 3, 2010 at 11:56 pm

    va rog din suflet sa ma ajutati cu un raspuns….imi doresc sa stiu de ce in urma unui divort, sotia se poate intoarce la primul sau sot numai dupa ce sa recasatorit si ulterior, divortat, de al 2-lea sot…..care este motivatia pentru care Domnul a dat aceasta lege?este o pedeapsa pt sotie? va multumesc pt timpul acordat, si Dumnezeu fie cu voi!

  2. oana_mow said,

    July 9, 2011 at 11:31 am

    Buna ziua,
    ma aflu intr-o situatie fara de iesire, am trait cu un barbat de origine siriana cu care m-am casatorit in fata imamului, insa am decis ca ce am semnat si care fiind in limba araba sa nu fie legalizat fara acordul meu. El mi-a spus ca nu a fost legalizat nimic, eu nu am dat si nu am fost la ambasada ca sa ma inscriu in registre ca si casatorita. Acum nu mai vreau sa fiu cu el , am motive personale, insa el pretinde ca trebuie sa imi dea divortul, desi eu nu-i port numele si nici nu apar ca fiind casatorita in uniunea europeana, fiind cetatean al acesteia. Domnul ma santajeaza zilnic cu acesta casatorie, abuzand de relatiile sale pe la ambasade si nu numai. Mai afirm ca el are dubla cetatenie siriana- olandeza, unde si in olanda este in prezent casatorit cu o alta femeie si are 2 copii cu ea , femeia fiind olandeza insa fiind bolnava este de peste cativa ani buni in spital , fiind depresiva. Va rog disperat sa ma sfatuiti ce sa fac si unde sa apelez…


Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: