Scopul creatiei

Scopul creaţiei este un subiect dezbătut de fiecare om la un moment dat în timpul vieţii. Cu toate că, mulţi oameni renunţă să mediteze după o scurtă reflectare a acestui subiect, este important ca omenirea să cunoască răspunsul corect. Fără acest răspuns, pun accent pe dorinţele şi necesităţile fiziologice şi întregul efort uman este depus spre această sferă limitată lăsându-se deoparte nevoile psihice şi spirituale.Fără a cunoaşte scopul vieţii umane, existenţa noastră îşi pierde întreaga însemnătate şi prin urmare risipită, iar şansa răsplatei unei vieţi eterne de fericire în Viaţa de Apoi este complet distrusă.
Adesea oamenii se îndreaptă spre alţi oameni, fiinţte create precum ei pentru a obţine răspunsul la această întrebare. Cu toate astea, singurul loc unde se poate găsi răspunsul complet şi corect este Sfântul Coran, cartea divină revelată de Allah Preaînaltul. A fost necesar ca Allah să reveleze scopul creării omului prin intermediul trimişilor Lui, deoarece fiinţele umane nu sunt apte de a afla singure răspunsul. Toţi trimişii lui Allah au transmis urmaşilor lor răspunsul la întrebarea ‘De ce Allah a creat omul?”
Din acest punct, putem adresa o întrebare mult mai fundamentală ce are nevoie de un răspuns corect, ‘De ce Allah a creat?” Allah ne spune în Sfântul Coran
Crearea cerurilor şi a pământului este mai mare decât crearea oamenilor, dar cei mai mulţi oameni nu ştiu.” (Coran 40:57)
Compoziţia fiinţelor umane sunt mai puţin complexe decât compoziţia universului în care există. Cu toate astea, foarte puţini oameni reflectă la acest lucru. Datorită supremaţiei aparente a omului faţă de restul creaţiei, călătoria omului în spaţiu şi avansarea continuă a tehnologiei şi cunoaşterii, omenirea devine în fiecare an mai arogantă şi se consideră cea mai bună creaţie. Nu contează că descoperirile uimitoare ale omenirii nu sunt legate de fiinţa umană, ci de mediul său încojurător. In acest verset, Allah aduce oamenii înapoi spre statutul lor actual în această lume. Omenirea este numai o mică parte a existenţei rezultate din actul miraculos al creaţiei divine.
Creaţia este fundamental consecinţa atributului divin de existenţă a Creatorului. Un creator care nu crează este o contradicţie a termenilor. Acest lucru nu sugerează că Allah are nevoie de creaţia Sa ci atributul de perfecţiune a Creatorului divin este manifestat în creaţie. În adevăratul sens, termenul creaţie este potrivit numai lui Allah. Cu toate că, oamenii îşi atribuie acte de creaţie, realizările lor nu reprezintă adevărata creaţie.
Cu greu omenirea foloseşte ceea ce deja există, ceea ce a fost creat de Allah Preaînaltul.
In crearea omenirii, atributul divin de iertare, milă şi bunătate sunt de asemenea manifestate.
Iubirea lui Allah este manifestată în fiinţele create, chiar dacă este credincios sau necredincios. De asemenea, se poate observa în crearea Paradisului pentru cei care aleg dreptatea în faţa răului.
De ce a creat Allah omenirea?
“Şi când Domnul tău a scos urmaşi din fiii lui Adam, din coastele lor, şi le-a cerut să mărturisească ei înşişi, [zicându-le]: “Nu sunt Eu Domnul vostru?”, au răspuns ei: “Ba da, facem mărturie!”, pentru ca voi să nu spuneţi în Ziua Învierii: Noi am fost fără grijă de aceasta!”.Sau să nu spuneţi “Părinţii noştri au fost politeişti mai înainte, iar noi suntem urmaşi după ei. Vrei Tu să ne pierzi pentru ceea ce au făcut cei mincinoşi?” (Coran 7:142-143)
Profetul (pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa) a explicat că atunci când Allah Preaînaltul l-a creat pe Adam, acesta i-a făcut o promisiune într-un loc denumit Na’maan în a noua zi a lunii a doisprezecea. Apoi, a hotărât descendenţii lui Adam care se vor naşte până la sfârşitul lumii, generaţie după generaţie. Fiecare om este responsabil pentru credinţa în Allah, credinţă imprimată în fiecare suflet. Allah a definit scopul creării omului:
Eu nu i-am creat pe djinni şi oameni decât pentru ca ei să Mă adore” (Coran 51:56)
Astfel, scopul esenţial pentru care omenirea a fost creată este venerarea lui Allah. Cu toate astea, Allah Preaînaltul nu are nevoie de oameni să Îl adore. Dacă niciun om nu l-ar fi venerat pe Allah, Gloria Lui nu ar fi diminuată, iar dacă întreaga omenire L-ar venera, Gloria Lui nu va creşte. Allah este perfect. Numai El există fără nicio nevoie de absolut nimic. Toate fiinţele create au nevoi. In consecinţă, omenirea are nevoie să Il venereze pe Allah
În sistemul islamic, fiecare act uman poate fi transformat într-un act de venerare. Allah ne spune în Sfântul Coran:
Spune: “Intr-adevăr, Rugăciunea mea, actele mele de devoţiune, viaţa mea şi moartea mea îi aparţin lui Allah, Stăpânul lumilor” (Coran 6:162)
Cu toate astea, pentru ca aceste acte de devoţiune să fie acceptate de Allah, fiecare act trebuie să îndeplinească două condiţii de bază:
1. Actul trebuie să fie îndeplinit sincer de dragul lui Allah şi nu pentru lauda şi admiraţia oamenilor. Pentru a putea cu uşurinţă transforma aceste acte lumeşti în venerare, Allah a învăţat pe Profetul Muhammad (pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa) ce rugi scurte trebuie rostite înainte de orice act cât de simplu. Cea mai scurtă rugă ce poate fi folosită în orice circumstanţă este: Bismillah (In numele lui Allah). Dar, cu toate astea, există multe rugi ce pot fi rostite în diferite ocazii.
2. Cea de-a doua condiţie: actul trebuie îndeplinit în concordanţă cu modul profetic, denumit în limba arabă sunna. Toţi trimişii şi-au învăţat urmaşii să urmeze calea lor deoarece ei erau călăuziţi de Allah. Singura cale acceptată de venerare a lui Allah este conform căilor urmate de profeţi. Inovaţia în islam este considerată de Allah cel mai mare rău. Datorită acestor inovaţii, mesajul transmit de profeţii anteriori a fost deformat şi astfel s-au dezvoltat multe religii false de-a lungul timpului. Regula generală ce trebuie urmată pentru a evita inovaţiile constă în faptul că toate actele de venerare sunt interzise cu excepţia celor care sunt numai pentru Allah.
Intrebarea legată de scopul creării omului poate fi extinsă la lumea în care existăm şi ne putem întreba ”De ce Allah a creat oamenii în această lume?” Răspunsul îl putem găsi în Sfântul Coran:
Acela care a făcut moartea şi viaţa, ca să vă încerce pe voi, [pentru a vedea] care dintre voi este mai bun întru faptă. Şi El este Puternic [şi] Iertător [Al-‘Aziz, Al-Ghafur” (Coran 67:2)
Noi am făcut ceea ce se află pe pământ podoabă pentru el, pentru a-i încerca [pe oameni şi a şti] care dintre ei săvârşesc cele mai bune fapte. ” (Coran 18:7)

Astfel, scopul creării oamenilor în această lume este pentru a le testa conduita. Această lume de viaţă şi moarte, bogăţie şi sărăcie, boală şi sănătate, a fost creată pentru a diferenţia sufletele bune de cele rele. Testele sunt pentru confirmare în Ziua Judecăţii că aceia care merg în iad îl merită şi cei care merg în Paradis au ajuns acolo numai prin Mila lui Allah.
Lăcomia şi avariţia sunt forme corupte ale dorinţei naturale a omului de a poseda. Credincioşii sunt informaţi prin revelaţie că bogăţia este o încredere oferită de Allah omenirii. Dacă averea este folosită conform instrucţiunilor divine, este de beneficiu celui care o posedă în ambele lumi. Dar dacă este folosită în scop egoist, devine un curs în această viaţă şi o cauză pentru pedeapsa din Viaţa de Apoi. Allah avertizează credincioşii:
Şi să ştiţi că bunurile voastre şi copiii voştri nu sunt decât o încercare şi că la Allah se află răsplată mare. ” (Coran 8:28)
Dorinţa de a strânge avere nu poate fi satisfăcută în această viaţă. Cu cât oamenii deţin mai mult, cu atât vor mai mult. Această dorinţă negativă poate fi depăşită numai prin actele de caritate. Astfel, Allah a poruncit profeţilor Lui să adune caritate de la cei bogaţi pentru a fi distribuită celor nevoiaşi
Ia din bunurile lor milostenie, prin care să-i curăţeşti şi să-i binecuvântezi … ” (Coran 9:103)
S-a relatat de la Abu Huraira, Allah să fie mulţumit de el, că Trimisul lui Allah (pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa) a spus: ‘Bogăţia nu se măsoară în proprietăţi, ci în mulţumire.”
Fiind mulţumit nu înseamnă că oamenii trebuie să accepte orice circumstanţă în care se află şi să nu încerce să devină mai buni. Inseamnă că, după străduinţa de a obţine un standard bun de trai, trebuie să se accepte ceea ce Allah a hotărât. Inima se va linişti numai după ce lucrurile au fost lăsate în voia lui Allah, şi după ce s-a depus efort pentru un anumit scop. Allah a revelat în Sfântul Coran:
Pe cei ce cred şi ale căror inimi sunt liniştite întru pomenirea lui Allah”, căci prin pomenirea lui Allah se liniştesc inimile.” (Coran 13:28)
Testele din această viaţă pot fi sub formă de ”nenoroc” şi calamităţi care contribuie la creşterea spirituală a dreptcredincioşilor şi îi purifică de păcate. Încrederea în Allah este întruchipată în credinţa fermă că numai Allah ştie ce este mai bine pentru omenire; credinţa fermă că oamenii se pot crede că ştiu ce este bine pentru ei, în timp ce ei nu ştiu. Allah ne spune în Sfântul Coran:
Or, se poate [întâmpla] ca voi să urâţi un lucru care este bun pentru voi şi să iubiţi un lucru care este rău pentru voi. Dar Allah ştie, în vreme ce voi nu ştiţi.” (Coran 2:216)
Icirc;ncercările prin care Allah testează oamenii sunt special concepute pentru fiecare individ şi fiecare nevoie sau circumstanţe. Allah încearcă pefiecare om în funcţie de abilităţile lor pentru a obţine ce este mai bun din el
Dacă Allah este drept, înseamnă că încercările oamenilor sunt în proporţie egală cu posibilitatea lor de a le face faţă. Allah ne spune în Sfântul Coran:
Allah nu impune nici unui suflet decât ceea ce este în putinţa lui” (Coran 2:286)
Mai mult, Allah a promis că situaţiile dificile pe care oamenii le vor înfrunta în viaţă nu vor fi fără intervale de odihnă. Dacă încercările ar fi continue, ar deveni de nesuportat. In consecinţă, fiecare test este urmat de o perioadă liniştită aşa cum Allah ne-a spus în Sfântul Coran:
Alături de greu vine şi uşorul! Alături de greu vine şi uşorul! ” (Coran 94:5-6)
Concluzie
Fără cunoaşterea scopului creării, oamenii ar avea parte de o viaţă fără un scop. Fie ţelurile lor sunt greşite datorită învăţăturilor religioase greşite, sau materialiste. De aceea, este esenţial ca oamenii să cunoască scopul lor în această viaţă. Fundamental, Allah a creat pentru a-şi manifesta atributele Sale
· Creaţia este consecinţa existenţei Sale
· Paradisul există prin Mila şi Îndurarea Sa
· Iadul, dreptatea Lui
· Greşelile oamenilor, Iertarea Lui
· etc
Semnificaţia cunoaşterii că existenţa creaţiei este un mijloc prin care Allah îşi manifestă atributele reprezintă faptul că oamenii pot apoi recunoaşte corect pe Allah şi pot accepta porunca Lui şi destinul lor. Cu toate astea, este mai important ca oamenii să cunoască scopul pentru care au fost creaţi. Revelaţia finală ne spune că pentru a-L venera pe Allah căci omenirea trebuie să Îl venereze pentru a obţine dreptate şi statut spiritual necesar pentru a intra în Paradis. Semnificaţia acestei cunoaşteri constă în înţelegerea oamenilor că venerarea este mai mult o necesitate şi nu un favor pe care îl fac pentru Allah. Este de asemenea esenţial ca oamenii să înţeleagă importanţa testelor şi greutăţilor din această viaţă. Fără cunoaşterea scopului din spatele creării lor, oamenii tind să privească această lume ca fiind una ostila pentru ei. Cu toate astea, Allah a creat-o în primul rând pentru beneficiul lor. Testele bune şi rele sunt concepute pentru a scoate în evidenţă calităţile spirituale ale oamenilor. Cu toate astea, oamenii nu pot beneficia din aceste teste decât dacă îşi pun întreaga încredere în Allah şi au răbdare în ceea ce El a pregătit pentru ei. Pentru cei care îl resping pe Allah, încercările acestei lumi devin o pedeapsă pentru ei şi apoi una eternă în Viaţa de Apoi.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: