Cum vad musulmanii moartea

Musulmanii cred ca actuala viata este decat un “trial” pentru pregatirea pentru noul stadiul al existentei.Cand un musulman moare ,el/ea este spalat si invelit intr-un vesmant curat,alb (de obicei de un membru al familiei) si ingropat dupa o rugaciune anumita de preferinta in aceiasi zi.Musulmanii considera aceasta ca acest lucru este un serviciu final pe care il pot face pentru rude/prieteni si este o ocazie pentru a-si aminti ca propria lor existenta pe pamant este scurta.
Conceptul de viata dupa moarte nu intra in jurisdictia stiintei caci ea este preocupata numai de clasificarea si analiza datelor fixe si exacte.
Toti profetii lui Allah au chemat oamenii spre credinta in Allah si spre credinta in viata de dupa moarte.Au pus atata de mult accent pe aceasta parte a credintei incat un simplu dubiu ar insemna negarea existentei lui Allah si au dat de inteles ca toate celalalte credinte ar fii in zadar.
Mai ales faptul ca toti profetii lui Allah au fost preocupati de aceasta intrebare fizica a vietii de dupa moarte atata de increzatori si de uniform-discrepanta dintre generatii in anumite cazuri fiind de mii de ani-aduce o dovada ca sursa cunoasterii lor asupra acestui aspect adus la lumina de ei este aceeiasi-Revelatie Divina.
De asemenea mai stim ca acestor Profeti ai lui Allah,oamenii li s-au impotrivit mai ales asupra acestei teme a vietii de dupa moarte caci oamenii o credeau imposibila.Dar in ciuda impotrivirilor ,profetii au reusit sa aduca pe calea cea dreapta atatia oameni.
O intrebare inevitabila:Ce i-a facut pe acesti oameni sa aleaga aceasta cale si sa refuze sa continue sa mearga pe drumul cu credinte traditii ,obiceiuri ale stramosilor lor ,fara sa se gandeasca la riscul de a fii in totalitate instrainati de comunitatea lor?
Raspunsul este simplu:Si-au folosit puterea mintii si a inimii si au realizat care este adevarul.
Au descoperit adevarul prin constiinta perceptuala? Nu ar putea sa faca asta,caci experienta perceptuala a vietii de dupa moarte este imposibila.Allah ne-a daruit in afara de constiinta perceptuala o contiinta rationala,estetica si morala.Este constiinta cea care indruma omul in privinta realitatilor ce nu pot fii verificate prin date senzoriale.De asta profetii lui Allah in timp ce chemau oamenii spre adevar apelau la aceste constiinte.
De exemplu cand idolateristii din Makkah au negat posibilitatea existentei vietii de dupa moarte in Coran ni s-au relevat urmaroarele:
“El ne da Noua o pilda, uitand de crearea sa si zice: “Cine le mai da viata oaselor dupa ce ele sunt putrezite?”
Spune: “Le va da lor viata Acela care le-a creat pe ele prima oara, caci El este bine stiutor al intregii firi!
Acela care a facut pentru voi din pomul verde foc si iata ca voi de la el aprindeti!”
Oare Acela care a creat cerurile si pamantul nu are putinta sa creeze asemenea lor? Ba da! Si El este Creatorul Atoatestiutor!”(36:78-81)

Coranul de asemenea ne mai spune clar ca necrendiciosii nu au nici un argument solid care sa dovedeasca nexistenta vietii de dupa moarte:
“Ei zic: “Nu este decat viata noastra pamanteasca! Noi murim si traim si nu ne face pe noi sa pierim decat numai timpul!” Insa ei nu au stiinta despre aceasta, ci ei doar isi inchipuie.
Iar cand li se recita lor versetele Noastre cele limpezi, atunci nu au ei alt temei decat sa spuna: “faceti-i sa revina pe parintii nostri, de graiti voi adevar!”
Spune: “Allah va da viata, apoi va da moarte, apoi va va aduna pe voi in Ziua Invierii! Nu este indoiala intru aceasta, insa cei mai multi oameni nu stiu.”(45:24-26)

Cu siguranta Allah va invia toti mortii.Dar Allah are planul Sau.Va veni o zi cand intregul univers va fii distrus si cei morti vor fii inviati si vor sta in fata lui Allah.Acea zi va fii inceputul unei vietii care nu va avea nici un final si in acea zi fiecare persoana va fii rasplatita de Allah in functie de faptele lui bune sau rele.
Explicatia pe care Coranul o ofera despre viata de dupa moarte este ceea ce constiinta morala a omului cere.De fapt,daca nu ar fii nici o viata dupa moarte,credinta in Allah devine fara sens ,pentru ca ar fii vorba de un Dumnezeu nedrept si indiferent care candva a format omenirea si acum sa nu mai fie preocupata de soarta ei.
Cu siguranta Allah e drept.El va pedepsi tiranii-ale caror crime sunt nenumarabile,au torturat si ucis sute sau mii de oameni nevinovati ,au creat coruptie in societate ,etc.Coranul ne prezinta ca Ziua Judecatii trebuie sa vina si ca Allah va decide soarta fiecaruia in functie de faptele sale:
“Aceia care nu cred zic: “Ceasul nu va veni la noi!” Spune: “Ba – pe Domnul Meu! – el va veni la voi!” Celui ce stie Necunoscutul nu-I scapa nici macar greutatea unui fir de colb, nici din ceruri, nici de pe pamant. Si nimic – nici mai mic decat aceasta, nici mai mare – nu exista fara sa nu fie [inscris] intr-o Carte deslusita.
Pentru ca El sa-i rasplateasca pe aceia care cred si savarsesc fapte bune, caci pentru ei este iertare si inzestrare generoasa;
Aceia, insa, care se straduiesc sa faca zadarnice versetele Noastre, crezand ca vor scapa de pedeapsa, aceia vor avea parte de suferinta unei pedepse dureroase.”(34:3-5)

Ziua invierii va fii atunci cand atributele lui Allah de dreptate si mila vor fii in plina desfasurare.
Allah va umple cu mila Lui pe cei ce au suferit de dragul Lui in aceasta viata pamanteasca si care aucrezut in viata de apoi.Dar cei ce au folosit la maxim binecuvatarea lui Allah neaducand nimic pentru viata urmatoare vor fii in cea mai rea postura.
Facand o comparatie intre ele Coranul ne spune:
“Oare acela caruia i-am facut Noi frumoasa fagaduinta, pe care el o primeste, este la fel ca acela caruia Noi i-am daruit bucuriile vietii lumesti si care in Ziua Invierii se va afla printre cei adusi [pentru pedeapsa]?”(28:61)

Coranul de asemenea ne mai spune ca aceasta viata pamanteasca este o preparare pentru eterna viata de dupa moarte.Dar cei ce o vor nega devin sclavii a propriilor pasiuni si dorinte.Asemenea persoane isi vor da seama de ratacirea lor numai la momentul mortii lor si isi doresc sa mai aiba o sansa in aceasta lume dar va fii in zadar.
“Abia cand vine moartea la unul dintre ei, zice el: “Doamne adu-ma pe mine inapoi,
Pentru ca eu sa fac bine, in cele pe care le-am lasat!” “Nicidecum!” Acesta este un cuvant pe care el il va rosti. Iar in urma lor este o despartire, pana in Ziua cand vor fi sculati [din morti].
Iar cand se va sufla in trambita, nu vor mai fi inrudiri intre ei in Ziua aceea, nici nu se vor intreba intreolalta.
Aceia ale caror balante vor atarna mai greu, aceia vor fi cei fericiti,
Iar aceia ale caror balante vor atarna mai usor, aceia sunt cei care si-au pierdut sufletele lor si ei in Gheena vor avea salas vesnic.
Focul va arde fetele lor si buzele lor vor fi schimonosite.”(23:99-104)

Credinta in viata de dupa moarte nu numai garanteaza succes in viata de apoi dar face ca aceastalume sa fie plina de pace si de fericire facand fiecare individual responsabil si respectuos in activitatile lor.
Ganditi-va la persoanele din Arabia inainte de sosirea profetului Mohamed(saW).Jocurile de noroc,vinul,cametele,crimele erau principalele rataciri ale oamenilor care nu credeau in viata de apoi.Dar de indata ce au acceptat religia lui Allah au devenit natiunea cea mai disciplinata din lume.Au renuntat la vicii ,se ajutau intre ei la momente de nevoie,si-au rezolvat disputele.
Negarea existentei vietii de apoi are consecinte nu numai in viata de dupa moarte ci si in prezenta viata.Cand o intreaga natiune o neaga ,felurite rautati si coruptii incep sa apara in societate pana la distrugerea acesteia.
Coranul mentioneaza teribilul sfarsit a lui Aad,Thamud si a Faraonului :
“Thamud si ‘Ad au socotit Ziua Judecatii o minciuna!
In ce-i priveste, [cei din neamul] Thamud au fost nimiciti de vijelie.
Si in ce-i priveste, [cei din neamul] ‘Ad au fost nimiciti de un vant suierator, turbat,
Pe care [Allah] l-a dezlantuit impotriva lor [vreme de] sapte nopti si opt zile, una dupa alta! Si ai fi putut sa vezi neamul [de oameni] doborati, de parca ar fi fost niste trunchiuri goale de palmieri.
Oare mai vezi sa fi ramas vreo urma din el?
Au urmat Faraon si cei de dinaintea lui si cetatile nimicite, care au venit cu mare pacat.
Si astfel ei s-au razvratit impotriva Trimisului Domnului lor si El i-a lovit cu pedeapsa mare.
Cand apele s-au revarsat, v-am dus pe voi pe corabie,
Pentru ca Noi sa facem din aceasta pentru voi o pomenire si pentru ca urechea care o aude sa o tina minte.”(69:4-12)

“O, trimisilor! Mancati din cele bune si impliniti fapte bune! Eu sunt Binestiutor a ceea ce savarsiti voi.
Aceasta comunitate, a voastra, este o singura comunitate, iar Eu sunt Domnul vostru. Deci fiti cu frica de Mine!
Insa ei au rupt lucrul lor, [despartindu-se in] secte; fiecare secta bucurandu-se de ceea ce avea ea.
Deci lasa-i in ratacirea lor pana la un timp!
Oare socotesc ei ca ceea ce Noi le daruim din bunuri si copii
Sunt bunuri pe care Noi le dam in graba? Nu, ei nu pricep!
Aceia care au teama de Domnul lor
Si aceia care cred in versetele Domnului lor
Si aceia care nu-I fac asociati Domnului lor
Si aceia care dau ce dau cu inimile pline de frica [la gandul ca] se vor intoarce la Domnul lor,
Aceia se grabesc catre faptele bune si ei se intrec in ele.”(23:51-61)

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: